Niciodată nu m-a interesat politica. Nici acum nu pot spune că mă interesează. Ceea ce pot spune, însă, este că cel puţin în perioada alegerilor, toate partidele reuşesc o organizare excelentă a campaniei.  În preajma alegerilor toţi candidaţii au devenit conştienţi de problemele ţării, au propus soluţii, s-au văzut muşcând o parte din ciolan. Unele persoane au dezgropat înregistrări de acum cinci ani, puse bine în pod ca să prindă valoare, ca vinul. Altele îşi mint electoratul referitor la lucruri probabile (întâlnirile lui Geoană cu Vîntu)

În fine, n-are rost să discutăm peste asta. Mi-ar fi plăcut să iasă ca preşedinte, întâi de toate, un om.  Dar nu prea mulţi oameni ţintesc la funcţii aşa de înalte. Nu ţin prea tare să explic de ce votez cu cine votez, întrucât nu stă în putinţa mea să vă conving. În fond, a mai rămas o singură zi până la marile alegeri. Şi dacă în turul trecut nu m-am dus la vot, acum voi merge, în speranţa că voi reuşi să opresc iniţiativa pensionarilor de a-l alege din nou pe Iliescu.

Nu agreez discursurile făcute doar de dragul de a minţi şi de a strânge voturi cu certitudinea că oamenii în timp vor uita promisiunile făcute de tine şi că oricum sunt obişnuiţi ca nicio promisiune electorală să nu fie respectată. Iar Geoană tocmai asta face. Linge în fund toţi ţăranii de la mic la mare, toţi bătrânii, toţi oamenii săraci, în speranţa că aceştia vor face diferenţa la vot.  Degeaba ai şcoală, dacă n-ai onoare.

Ceea ce mi s-a părut amuzant în toată chestia asta cu preşedinţii, a fost faptul că există fanatici care se bat pentru fiecare dintre candidaţi, dar mai ales faptul că aceştia şi-au demonstrat creativitatea:

Pe Băsescu nu îl consider cel mai potrivit pentru funcţie, dar pe Geoană nici atât. NU!
Şi, ştiu că aţi dezvoltat o relaţie puternică de susţinere a candidatului vostru preferat. Dacă e Crin (supranumit “traseista guralivă”) sau Geoană (“întoarcerea tovarăşului”), vă rog să încercaţi să vă puneţi puţin mintea la contribuţie şi să nu priviţi acest articol (sau pe mine) cu ură. Dacă eu ţin cu Rapid şi tu cu Timişoara, mă urăşti? N-ar trebui să mă urăşti nici în cazul ăsta. În fond, noi suntem cetăţeni, ei politicieni. Sunt şanse multe ca tu să nu ai niciun câştig din susţinerea fanatică a unui candidat. De asemenea, sunt sigur că dupa ce va câştiga cine o câştiga, vei uita totul despre politică şi te vei întoarce la viaţa ta normală, cu suişurile şi coborâşurile proprii.

Băsescu n-a fost aşa de rău.

Tags: Basescu, campania, campanie, campanie electorala, Crin Antonescu, electoral, fuga, Geoana, lasitate, lol, Mircea Geoana, pasiune, PCR, PD-L, PSD, sustinere, Traian Basescu, TSD, Vintu, Voiculescu